Oțelu Roșu de pe valea Bistrei, care era cândva un oraș muncitoresc și gloria comunismului, a devenit o ruină.
Până la instaurarea comunismului, purta denumirea Ferdinandsberg. A fost timp de două secole un centru metalurgic și minier unde lucrau 10.000 oameni.
Acum, uzinele sunt goale și doar 8.500 de oameni care locuiesc acolo. Câțiva turiști mai vin la o cafea pentru a afla că fostul complex metalurgic a ținut în viață toată Valea Bistrei. Era un oraș plin de viață, cu un club muncitoresc, un aprozar, o bibliotecă și spații de recreere, iar în uzinele numite se prelucra fonta obținută din topitoriile din Rusca Montană și Ruschița.
Iar din anii 1990, combinatul este închis și vândut pe bucăți. Oțelu Roșu era o uzină care livra 4.000 de tone de oțel anual și 1.200 de tone anual de fier laminat la rece. Combinatul, când mai avea 3.000 de muncitori, a fost privatizat, iar apoi, dărâmat după revoluția din 1989, scrie Click. Era singura sursă a orășenilor de venit.
Oamenii se plâng că nu mai sunt locuri de muncă, că sunt doar consumatori acolo și acum trebuie să lucreze în străinătate. Un om de afaceri a cumpărat o parte din combinat și ar putea deschide o linie de producție, dar ar putea crea doar între 300 și 700 locuri de muncă în oraș. Orășenii sunt sceptici. Ei spun că la fiecare scrutin electoral se fac promisiuni că „va fi redeschis combinatul”.
Citește și: Marcel Ciolacu, despre redeschiderea Combinatului OȚELUL ROȘU: „A făcut istorie pe vremea comunismului”